Partidul și rețelele de socializare

Partidul Comunist Internațional are ca scop crearea și distribuirea unui ziar pentru proletariatul  internațional. În timp, acest ziar o să fie publicat și în alte limbi în afară de engleză, în proporție cu posibilitățile materiale date de creșterea mișcării noastre.

Conținutul ziarului nostru o să fie omogen ideologic, complet în linie cu principiile marxiste revoluționare internaționale. Totuși, noi poate vom include discuții despre particularităţi locale- astfel de preocupări o să fie întotdeauna  subordonate luptei de clasă universală. În acest mod, noi vom ocoli oricare și toate tendințele către oportunism și federalism.

Producția și distribuirea al acestui organ central o să fie o prioritate importantă a partidului. Doar printr-o comunicare coerentă și internațională o să fie posibilă prevenirea fracțonalismului,  revizionismului și crizelor interne. Toate resursele şi energia partidului trebuie să fie devotate acestui instrument de luptă politică. O să fie piesa centrală a strategiei de întărire a mișcării noastre, constituind conducerea clasei muncitoare către revoluția proletară mondială.

Investigațiile de partid sunt mai mult decât o simplă transmitere de informații către grupurile de muncă ale centrului. Rolul lor nu se limitează la o funcție mecanică, cum ar fi funcția de copiere și lipire găsită pe rețelele de socializare. În schimb, misiunea grupului de muncă este profund înrădăcinată în înțelegerea nevoilor și directivelor Partidului, care sunt apoi elaborate în planuri colective de lucru. Munca nu este pur şi simplu despre colectarea datelor și știrilor, ci implică analiză și interpretare. Grupurile de muncă trebuie să determine ce înseamnă aceste fapte pentru lupta revoluționară și în ultimă instanță, pentru partid. Fiecare informație trebuie analizată din perspectiva doctrinei comuniste pentru a-i înțelege politice și strategice. Această reflecție teoretică și politică este esențială pentru a asigura că investigația Partidului servește cauza proletară, neclintit în unitatea ideologică și operațională a Partidului.

Abilitatea de a interpreta realitatea corect -fără a cădea în abordări superficiale- diferențiază activitatea Partidului Comunist Internațional de orice altă organizație. Se asigură că toate acțiunile și mesajele lui îndeplinesc un gol coerent și revoluționar.

Societatea din ziua de azi este caracterizată de o abundență de informații și majoritatea este doar zgomot. Acest zgomot este întotdeauna confuz și dezorientant și face dificil să delimitezi de ce este cu adevărat relevant cauzei revoluționare. În acest haos, sarcina mișcării noastre devine crucială: trebuie să fie capabil să filtreze riguros și metodic acest flux neîncetat de date, selectând și transmițând Partidului doar informațiile cu adevărat utile și relevante pentru acțiunea și strategia sa colectivă.

Când se comunică informații în Partid, este esențial de a avea o abordare clară și organică. În primul rând, militanții trebuie întotdeauna să spună scopul  de ce comunică, făcând sigur că informația este sigură, contextul acestor informații este explicit și explică valoarea lor potențială. În al doilea rând, militanții trebuie să spună cui specific va fi această informație poate fi de folos, asigurându-se că este țintită către tovarășul (sau tovarășii) și gupul (sau grupurile) potrivite. În al treilea rând, este necesar de a cita de unde (sau cum) informația a fost obținută, permițând Partidului de a o verifica și de este necesar de a investiga mai în detaliu. În final și cel mai important din toate, toate comunicațiile trebuie să fie acompaniate de reflecții politice în concordanță cu punctul de vedere al Partidului, asigurându-se că informațiile nu sunt transmise că simple fapte brute, ci deja contextualizate și înțelese în lumina doctrinei noastre.

În acest fel, aceasta informație nu o sa fie doar utilizabila imediat, dar sa contribuie activ la dezvoltarea teoretică și practică a Partidului, ferindu-se de orice epuizare de energie și asigurându-se că toată corespondența este orientată spre consolidarea acțiunii colective. Aceasta este singura cale sigură de a contracara zgomotul generat de capitalism, transformând informația într-un instrument de luptă conștientă (și în ultima instanță organizată).

Comunicarea internă în Partid necesită coordonare și atenție consistentă, ce necesită măcar angajament și reflecție. Nu poate fi lăsată la voia sorții sau natura superficială a modurilor de interacțiune cotidiene. Comunicarea internă trebuie transmisă și structurată într-o manieră formală prin unelte cum ar fi email, ce permite organizare sistematică și o arhivare atentă a corespondenței; acestea nu trebuie lăsate în seama unor mijloace nepotrivite, cum ar fi apelurile telefonice mobile, rețelele sociale sau forumurile, care încurajează distragerea atenției și fragmentează gândirea colectivă.

În Partid, pe de altă parte, comunicarea este o parte integrală a unui proiect pe termen lung. Fiecare contribuție este tratată cu atenție și sistematic, pentru a nu fi uitată, ci pentru a fi arhivată și îmbunătățită în timp. Lucrarea nu este dispersată, ci mai degrabă riguros organizată, astfel încât să poată construi, cărămidă cu cărămidă, o bază solidă pentru inteligența colectivă a Partidului. Fiecare intervenție, fiecare analiză, fiecare corespondență, este menită să dăinuie și să contribuie la consolidarea acțiunii revoluționare, cu o viziune clară și orientată spre viitor. Această metodă nu numai că garantează continuitatea muncii teoretice și practice a Partidului, dar reprezintă și diferența fundamentală dintre abordarea noastră și comunicarea fragmentată și dispersată tipică societății burgheze.

Nu putem ceda tentației de a adopta metodele de comunicare tipice rețelelor de socializare din cadrul Partidului, doar de dragul că ar fi  mai “ușor”. Partidul nu poate și nu va alege vreodată “calea ușoară”. Făcând asta ar trăda natura sa istorică și misiunea sa. Aceia care se îmbată cu apă rece, crezând că ar putea transpune obiceiurilor tipice de comunicare în masă în Partid ar duce, de fapt, la o concepție distorsionată despre Partid însuși. O astfel de viziune ar ajunge să confunde Partidul cu masa amorfă și dezorganizată, asimilându-i instabilitate emoțională, neliniștea de dragul neliniștii și agitație neconcludentă a comunicării fără niciun scop, plan sau program.

Partidul, pe de altă parte, este un organism compact condus de claritate teoretică și coerență strategică. Comunicarea internă nu poate și nu trebuie a fi impulsivă și la întâmplare, dar să răspundă întotdeauna la un motiv definit, potrivindu-se armonios în planuri de lucru și o linie tradițională de acțiune.

Stângistul mic burghez, în contrariu, își găsește habitatul natural pe rețelele de socializare, unde stă cu orele la agitație neîncetată. El întotdeauna caută confruntare și aprobare, atrăgând atenția către sine cu fraze golae “revoluționare”, ce sunt repetate fără nicio conexiune la condițiile materiale și obiective ale unei situații date. Se umflă în piept, se aprinde cu discursuri pompoase și sugestive, care însă nu se bazează pe nicio bază reală. Această atitudine nu este doar străină acțiunii de Partid, ci este periculos de iluzorie, deoarece maschează absența oricărei analize concrete a realității cu sloganuri goale, incapabile să afecteze cu adevărat lupta de clasă.

În Partid lucrurile stau cu totul altfel; fiecare cuvânt și acțiune trebuie înrădăcinată în cunoașterea condițiilor obiective și nevoile clasei muncitoare. Nu este loc pentru superficialitate și aroganță. Ce contează este claritatea și eficacitatea mesajului revoluționar, întotdeauna orientat către construirea de conștiință și acțiune colectivă. Doar prin această cale Partidul poate rămâne adevărat față de rolul său istoric ca avangardă a clasei proletare fără a se lăsa atrași în vârtejurile neconcludente ale agitației mic-burgheze.

Partidul nu are nevoie să se bizuie pe indivizi care au popularitate or vizibilitate pe rețelele sociale le permite să exercite o influență semnificativă asupra opiniilor și atitudinilor maselor. Partidul respinge ideea de a se lipi de persoane individuale; nu are nevoie de a se personifica pe sine prin fața–or numele–ori un caracter particular. Acest principiu nu este nou, dar consistent cu viziunea sa istorică. Partidul a respins catering personificarea demagogică a inamicilor săi și lafel refuză de a cădea în capcana de a își încrede imaginea or țelurile noastre către niște indivizi oricât de “carismatici” ar părea.

Chiar și în epoca rețelelor de socializare, cu răspândirea a vizibilității personale și cultul celebrității, partidul continuă de a face propagandă în anonimitate. Puterea sa nu stă în fețe și nume, dar în unitatea și consistența doctrinei și activității colective ale sale. Renunțarea la figura „comentatoului” nu este o pierdere, ci un act de consecvență și forță, care garantează că Partidul nu va devia niciodată în forme de personalism sau de imitare a protagoniștilor burgheziei.

Propaganda revoluționară nu are nevoie de a face un spectacol or de a se lipi de autoritatea individuală. Legitimitatea reiese din temeinicia teoriei marxiste, ce îi dă abilitatea de a organiza și călăuzi clasa muncitoare către revoluție.

În acest sens, anonimitatea nu este o slăbiciune, dar un semn de puritate a luptei Partidului ce se distanțează pe sine de dinamicile alinante și corupte ale sistemului capitalist, unde totul este redus la imagini și spectacol. Partidul ar trebui să rămână o entitate colectivă imună la aceste mistificări. El va fi puternic nu în indivizi, ci în compactitatea organizațională și în claritatea proiectului său istoric.

Activitatea pe rețelele de socializare, ca orice altă activitate de propagandă, trebuie desfășurată de militanți cu experiență dovedită și numai în urma aprobării centrului. Acțiunile lor trebuie raportate constant centrului și documentate în detaliu, menținând în același timp o organizare strictă. Este esențial ca militanții implicați în această activitate să nu exprime nimic în nume personal și nici să încerce să-și construiască o personalitate în jurul caracterului lor. Prezența lor pe rețelele de socializare trebuie să fie întotdeauna funcțională pentru diseminarea textelor, ziarelor și pliantelor produse de Partid, fără a devia în inițiative individuale sau personale.

În această etapă istorică, caracterizată de slăbiciunea relativă a clasei proletare, cu siguranță nu este momentul să producem conținut specific „nou” care să alimenteze dinamica volatilă a rețelelor de socializare. Propaganda trebuie să urmeze un plan precis, prestabilit și verificat periodic, evitând orice risipă de energie și orice tentație de adaptare la ritmurile efemere ale comunicării moderne. Prima prioritate este consolidarea organelor mișcării noastre, în special a presei de partid, care este instrumentul fundamental de organizare și dirijare a luptei revoluționare.

Partidul are propriile organe specifice de informare și propagandă, iar tovarășii trebuie să se dedice exclusiv acestora. Colaborarea cu presa sau mass-media externe care nu aparțin Partidului, precum și realizarea de propagandă prin canale personale, cum ar fi profilurile sociale sau blogurile, este străină metodei Partidului și trebuie evitată. În realitate, propaganda comunistă nu se bazează pe mijloace efemere sau individualiste, ci se bazează pe acțiune colectivă și centralizată, menită să construiască o inteligență colectivă solidă și durabilă.

Prima sarcină a Partidului în acest context este de a permite noilor contacte să își dedice toate energiile corespondenței cu Partidul însuși.

Acest flux de comunicare internă este esențial pentru a alimenta capacitatea Partidului de a dezvolta o presă mai cuprinzătoare și articulată, care să poată răspunde nevoilor clasei muncitoare și să o ghideze spre conștientizarea și organizarea revoluționară.

Prin urmare, acțiunea pe rețelele de socializare trebuie concepută nu ca un scop în sine, ci ca o parte integrantă a unui proiect mai amplu și mai structurat, întotdeauna în slujba consolidării organelor centrale ale Partidului.