Sentiment și Voință: Calitățile ce disting un Comunist (P. 3)

Partidul nu face campanii de recrutare ori promite simpatizanților cu poziții sau recompense. Mai degrabă este simpatizantul care cere admisie. Peste toate, partidul nu iese din cale afară de a-și crește numerele “prin orice mijloace”. În situații în care nu este o luptă, o creștere  anormală ar fi un semn că ceva a fost zis sau făcut rău. În această situație este prudent să trecem în revistă istoria recentă a organizației. Toate acestea ne-au fost învățate de către maeștrii noștri.

Când determinăm criteriile de admitere ale militanților, considerentul principal întotdeauna este apărarea liniei teoretice a partidului și integritatea organizațională. Cei ce se alătură partidului aduc cu ei idei și năravuri căpătate din experiențe trecute. Dacă partidul nu este în stare de a integra noi veniții în munca sa, aceste influențe din trecut ar pune în pericol partidul. Partidul este expus mediului extern. Este ca un organism ce se poate îmbolnăvi doar prin respirație, ce inspiră microorganisme ce pot cauza boli. Un organism slab cu o apărare slabă este în pericol dacă aceste microorganisme se dezvoltă în mod necontrolat. Comparați asta cu un organism care a dezvoltat suficienți anticorpi și care continuă să îi producă. Așa un organism nu are probleme în a se autoapara împotriva microbilor ce îl atac continuu.

Apărarea partidului nu se bazează decât pe conduita corectă a vieții sale. Acest lucru trebuie realizat prin muncă teoretică, aplicarea modului său tradițional de funcționare, claritatea expunerii sale și apărarea pozițiilor sale.

Nimic nu este mai important decât ultimul punct și prin aplicarea lui publică, noi deja avem un proces de selecție pentru cei ce abordează partidul și doresc de a se alătura. Pe de altă parte, o prezentare proastă și vagă cu tonuri destul de tolerante nu vor atrage doar confuzie dar și pierderi de timp ,vorbăreți și chiar intelectuali fără un partid propriu, care caută o platformă pentru a desfășura activitățile pe care și le doresc cel mai mult.

A permite acestor element de a intra și a crede de a fi detectate și neutralizate mai târziu nu este cea mai bună acțiune. Chiar, acest proces inevitabil va duce la ceartă, neînțelegeri și dezamăgiri. În cel mai rău caz, ar putea duce la diviziuni și facțiuni, și chiar la pierderea militanților buni.

Partidul, peste toate, prețuiește rigoarea teoretică și organizațională. Claritatea în a exprima pozițiile partidului nu este doar poziția stângii, dar și a lui Lenin. Dovezi de aceasta pot fi găsite prin toată istoria organizației noastre: de la Stânga (încă nu PCd’I) intervenind pentru cea de-a 21-a condiție de admitere, acceptată la al doilea congres al Internaționalei a III-a, pentru acțiunile noastre ulterioare în cadrul PCd’I și Internaționalei, pentru scindarea din 1952 și pentru insistența asupra aderării la doctrină care a dus la expulzarea noastră în 1973. Putem fi numiți dogmatici, talmudici sau acuzați că suferim de schematism doctrinar. Deși respingem cu fermitate aceste etichete, le preferăm totuși atitudinilor neclare și declarațiilor vagi și oportuniste care prioritizează doar beneficiile imediate.

Această tradiție trebuie apărată și reafirmată în mod constant, în special pentru tinerii care se alătură partidului din țări în care tradiția comunistă revoluționară este mai puțin consolidată. Transmiterea corectă a moștenirii noastre teoretice este absolut esențială. Dacă ar fi să stabilim cumva un clasament al importanței activităților noastre, această transmitere s-ar afla, fără îndoială, pe primul loc.